Informații privind recuperarea pacientului

Recuperarea activă a pacientului

Programul de recuperare este constituit din totalitatea procedeelor care ajută la recuperarea fizică și psihică a pacienților care au suferit diverse afecțiuni.
Reabilitarea trebuie instituită cât mai curând posibil, pentru a asigura desfășurarea unei vieți normale.

Metodele de reabilitare diferă de la o persoană la alta, însă au același scop, și anume:

– dobândirea unui status funcțional care să ofere independență și ajutor minim din partea celorlalte persoane;
– acomodarea fizică și psihică a persoanei cu schimbările determinate de boală;
– integrarea corespunzătoare în familie și comunitate.

Funcțiile motorii (folosirea membrelor, mersul) se recuperează după un interval relativ scurt de timp, de aceea este foarte important ca reabilitarea și recuperarea fizică să înceapă cât mai curând posibil. Pacientul este încurajat să se ridice din pat și să încerce să facă câțiva pași. În unele cazuri, acest proces poate dura până când pacientul își recapătă forța musculară și învață să pășească din nou (învață să meargă a doua oară).
Recuperarea inițială variază de la un pacient la altul, în funcție de mai mulți factori, precum: afecțiunea de care a suferit, vârsta pacientului și bolile asociate.
De asemenea, recuperarea necesită multă răbdare și sprijin din partea personalului sanitar, precum și a familiei și prietenilor.
Reabilitarea inițială continuă și după externarea sau transferul pacientului într-o altă secție medicală (de recuperare medicală).

Programul de reabilitare include:

– o serie de exerciții fizice;
– tratament medicamentos (dacă este necesar);
– consiliere psihologică;
– încurajarea activităților sociale (plimbările, cititul, vizionarea televizorului etc.);
– participarea la diferite programe educaționale;
– stil de viață sănătos;
– încurajarea unor activități care îi pot oferi independența necesară desfășurării unei vieți normale.

Reabilitarea este un proces îndelungat care poate deveni frustrant și care poate declanșa episoade recurente de depresie. În acest caz se recomandă consilierea psihologică și tratamentul medicamentos de specialitate. Tulburările de limbaj și comunicare pot încetini recuperarea pacientului, astfel că reintegrarea socială poate fi și ea mai grea. Este bine ca pacientul să discute cu familia despre frustrările pe care le are, pentru a trece mai ușor peste acestea.

Elemente principale de luptă împotriva durerii cronice

Durerea cronică este:
– privită în general ca reprezentând boala însăși;
– poate fi mult înrăutățită de factorii de mediu și de cei psihologici;
– persistă o perioadă de timp mai lungă decât durerea acută și este rezistentă la majoritatea tratamentelor medicale;
– poate provoca și adesea chiar cauzează probleme grave pentru pacient;
– semnalele dureroase rămân active în sistemul nervos timp de săptămâni, luni sau ani;
– efectele fizice includ tensiune musculară, mobilitate limitată, lipsă de energie și schimbări în pofta de mâncare;
– efectele emoționale includ depresie, supărare, anxietate și teama de reîmbolnăvire. O asemenea teamă poate împiedica persoana să revină la munca sa obișnuită sau la activitățile de agrement.

Acuzele frecvente de durere cronică includ:

• Durerea de cap
• Durerea dorso-lombară
• Durerea legată de cancer
• Durerea artritică
• Durerea neurogenă (durere rezultată din lezarea nervilor)
• Durerea psihogenă (durere care nu este cauzată de o boală anterioară, leziune sau vreun semn vizibil de leziune internă)

Tratamentul durerii cronice implică, de regulă, medicamente și terapie. Medicamentele folosite includ analgezice, antidepresive și anticonvulsivante. Diferite tipuri de medicamente ajută persoanele cu diferite tipuri de durere. De obicei, se folosesc medicamente cu acțiune de lungă durată pentru durerile constante, iar medicamentele cu acțiune scurtă tratează durerile trecătoare.
Unele tipuri de terapie ajută la reducerea durerii. Fizioterapia (cum ar fi stretching-ul), precum și sporturile cu impact redus (mersul pe jos, înotul sau ciclismul) pot ajuta la reducerea durerii. Totuși, prea mult sport sau lipsa totală a mișcării poate dăuna pacienților cu dureri cronice. Terapia ocupațională vă învață cum să vă adaptați ritmul și cum să vă realizați sarcinile obișnuite astfel încât să nu vă agravați starea. Terapia comportamentală vă poate reduce durerea prin metode (cum ar fi meditația sau yoga) care vă ajută să vă relaxați și să scădeți stresul.
Schimbările de stil de viață sunt o parte importantă a tratamentului durerii cronice. Somnul adecvat noaptea (fără somn pe timpul zilei), renunțarea la fumat (deoarece nicotina poate reduce eficiența anumitor medicamente) și o alimentație echilibrată sunt esențiale. Fumătorii au, în general, mai multe dureri decât nefumătorii.
Majoritatea tratamentelor pentru durere nu elimină complet durerea, ci reduc intensitatea și frecvența ei. Discutați cu medicul pentru a găsi cea mai bună metodă de control al durerii.

Stilul sănătos de viață

Este compus din:

• Odihnă (somn), odihnă activă și managementul stresului (managementul energiei)
• Alimentație sănătoasă și hidratare
• Muncă și mișcare
• Educație
• Natură – factori naturali

Odihna: 7-9 ore pe noapte – cine doarme mai puțin sau mai mult își scurtează viața. Cel mai sănătos somn este noaptea, între orele 22:00–23:00 și 6:00–7:00 dimineața.
Odihna poate fi și activă: să faci ceva ce te destinde și te relaxează, ce îți place cu adevărat – dans, înot, muncă plăcută intensă, mișcare, exerciții fizice sau sport intens, cititul unei cărți, ascultarea muzicii, plimbarea cu prietenii prin parc (prin natură) etc.
Alimentația sănătoasă: mai puține alimente de origine animală (proteină animală, grăsimi animale – lapte, brânză, carne, ouă și derivate) și mai multe alimente vegetale, așa cum recomandă din ce în ce mai mulți medici nutriționiști.
Hidratarea: 6-10 pahare de apă pe zi, de preferat minimum 7-8 pahare (2 litri) de apă pe zi (apă și NU cafea, băuturi dulci sau acidulate, sucuri din comerț). Se recomandă apă plată sau chiar de la robinet (cine își permite poate monta un filtru pe bază de cărbune).
Muncă și mișcare: Muncă (de preferat intensă) 8 ore pe zi. Mișcare intensă, care să producă transpirație (mai ales pentru cei cu muncă sedentară), minimum 1 oră pe zi sau muncă în gospodărie, exerciții fizice, sport, urcatul scărilor și mersul pe jos minimum 30-45 de minute pe zi – toate sunt benefice.
Activități fizice și controlul greutății.
Managementul stresului (managementul energiei): Să acceptăm viața așa cum este, cu bune și mai puțin bune, să nu lăsăm necazurile și stresul să ne doboare – altfel scade imunitatea, iar la un organism cu imunitate scăzută apar inevitabil boli grave și chiar fatale: obezitate, cancer, diabet, boli cardiovasculare, accident vascular cerebral etc.
Trebuie să găsim metode de relaxare și detașare de stresul zilnic: ascultarea muzicii care ne place, cititul unei cărți, ieșiri cu prietenii sau animalele de companie în zone verzi, mișcare și exerciții fizice. Sportul crește rezistența sistemului imunitar, ne face să ne simțim mai bine, să fim mai rezistenți la stres și să prevenim sau chiar să vindecăm bolile declanșate de un stil de viață nesănătos.
Educația (inclusiv autoeducația și dezvoltarea personală):
Educația este un alt factor important al stilului de viață sănătos. Stilul de viață sănătos înseamnă să ne schimbăm atât modul de a trăi, cât și modul de a gândi (de la unul nesănătos la unul constructiv, pozitiv).
Prin informare, educare și autoeducare să renunțăm la obiceiurile proaste și să le înlocuim cu obiceiuri bune, sănătoase – pentru noi și pentru cei din jurul nostru.

Cum puteți începe un stil de viață sănătos?

Procesul de adoptare a unui stil de viață sănătos nu trebuie să fie brusc și rapid, ci dimpotrivă. Obiceiurile sănătoase sunt numeroase și pot fi implementate treptat, câte unul pe rând.
Păstrarea unui stil de viață sănătos și echilibrat este mai importantă decât rapiditatea cu care ajungeți la el. Înarmați-vă cu răbdare și perseverență. Asigurați-vă că obiectivele pe care vi le setați sunt întotdeauna:

• specifice
• măsurabile
• realizabile
• relevante
• delimitate în timp

Nu vă stabiliți obiective extreme și nerealiste – acestea vor avea doar efecte negative pe termen lung. Mențineți-vă motivația și construiți o disciplină prin modificări mici și treptate. Fiecare nou obicei sănătos format va deveni un câștig permanent și vă va motiva să treceți la următorul.

Modificări recomandate ale stilului de viață:

1. Consumați mai multe legume și fructe
Consumul crescut de legume și fructe scade considerabil riscul de boli cardiovasculare, accident vascular cerebral, cancer și deces prematur.
Începeți prin diversificarea legumelor consumate zilnic (de toate culorile) și includeți-le în fiecare masă. Fructele proaspete sunt mult superioare sucurilor. Nu uitați să consumați legume și fructe proaspete la cel puțin jumătate din mese. Cu cât sunt mai puțin gătite, cu atât păstrează mai mulți nutrienți.
2. Alegeți cereale integrale
Înlocuiți treptat cerealele rafinate cu cele integrale. Experimentați până găsiți variantele preferate: fulgi de ovăz integrali, pâine integrală, paste integrale, orez brun, quinoa etc. Cerealele integrale aduc fibre, nutrienți și sațietate de lungă durată.
3. Fiți mai activ
Activitatea fizică înseamnă orice mișcare zilnică – de la mers pe jos și curățenie până la sport organizat. Sedentarismul este dușmanul principal al sănătății. Începeți cu pași mici: urcați scările în loc de lift, mergeți mai mult pe jos, mișcați-vă mai des prin casă. Apoi alegeți o activitate sportivă care vă face plăcere cu adevărat.
4. Gestionați stresul zilnic
Stresul cronic este extrem de periculos. Exercițiul fizic, meditația, tehnicile de respirație, timpul petrecut în natură, discuțiile cu persoanele apropiate și ținerea unui jurnal sunt metode eficiente de reducere a stresului.

Concluzie

Stilul de viață reprezintă suma tuturor obiceiurilor zilnice. Pentru a ajunge la un stil de viață sănătos este necesar să schimbăm treptat obiceiurile nesănătoase. Unele dintre cele mai grave afecțiuni pot fi prevenite semnificativ doar printr-un stil de viață sănătos, cu o dietă corectă, activitate fizică regulată și stare de liniște interioară.